vineri, 21 octombrie 2016

Plugarul creştin de Dr. Everett Gill



         
  

Cuvântare rostită de Dr. Everett Gill, directorul Seminarului Teologic Baptist din Bucureşti, cu ocazia absolvirii elevilor din anul patru şi sfârşitului de an al ambelor şcoli. Rezumată de P.N. Petrică, seminarist.

Lucrarea plugăritului a fost prima ocupaţie a omului. Lui Adam i-a încredinţat Dumnezeu paza grădinii Edenului. După ce a fost, dat afară din grădina Edenului, a început să lucreze pământul. Primul agricultor a fost Adam, apoi l-a urmat primul său fiu, Cain. În Deuterenom e pomenit plugăritul, ca baza agriculturii. Apoi Vechiul Testament ne arată că unii dintre patriarhi au fost agricultori  şi alţii păstori.. Evreii, ca urmaşi ai lui Avraam, au continuat această carieră chiar şi în Egipt. De unde ştim aceasta? În pustiu ei murmură şi se plâng că, în Egipt aveau ce le trebuia din belşug ca: zarzavaturi, bucate, etc., şi în pustiu mor de foame. După ce au ajuns în Canaan, la fel, s-au ocupat cu plugăritul. Duşmanii de moarte ai Evreilor au fost Filistenii, care nu le permiteau pe vremea aceea, să aibă niciun fierar, de teamă ca să nu facă prea multe arme, ca pe urmă să-i biruiască în războaie. Astfel se explică ascuţitul fiarelor de plug la Filisteni. Sangar a fost unul din conducătorii Evreilor, dar cam lipsit de scule de fier. Tot ce a avut acest judecător din lucru de fier, era un otig de fier cu care mâna boi şi care mai pe urmă i-a fost mijlocul cu care a învins pe Filisteni. Şi Ghedeon era agricultor. Îngerul îl găseşte treierând grâul Şi Elisei era un mare agricultor. Ilie îl ia de la 12 perechi de boi. Iar în partea de sud a Nazaretului trăia, pe timpul Domnului Iisus, tatăl unui bun credincios, anume Iustin martirul, care era scriitor pe atunci şi care scrie despre Domnul Isus. Autorul credinţei noastre, că făcea pluguri şi juguri pentru câmpia Ezrailonului, care era o câmpie frumoasă şi bună pentru agricultură. Predicatorii noştri sin Statele Unite cei mai mulţi sunt dintre agricultori. Domnul Isus a întrebuinţat multe şi frumoase pilde în legătură cu viaţa agricolă. Lumea e grădina lui Dumnezeu, iar lucrul nostru e să tragem brazde prin câmpia ei largă. Înaintea noastră avem 7 elevi noi, pregătiţi ca plugari ai lui Hristos. Mă întreb şi vă întrebaţi voi singuri, ce fel de brazde vor trage ei. Câmpul le stă înainte. Acum e primăvară. Soarele răsare. Iar voi trebuie să puneţi plugul în brazdă. Ce brazdă veţi trage? Domnul Isus zice: „Oricine pune mâna pe plug i se uită înapoi, nu este vrednic pentru Împărăţia lui Dumnezeu”. Dragi tineri, punând mâna pe coarnele plugului, eu vă sfătuiesc în primul rând:
I. Să trageţi o brazdă serioasă.
Cu alte cuvinte, Domnul Isus vrea să spună, să-i dai toată atenţia. Plugurile noastre astăzi sunt făcute în aşa fel că poţi să le laşi de coarne. În Palestina nu erau aşa. Cu mâna dreaptă, trebuia să ţii cornul plugului (era unul singur), iar în mâna stângă otigul cu care mânai boul.Deci era de ajuns o mică privire în altă parte şi plugul ieşea din brazdă. De aceea, iubiţi tineri absolvenţi, nu se poate să trageţi o brazdă serioasă, dacă nu vă veţi pune toată inima la lucru, adică, cu alte cuvinte, să consacraţi totul pentru acest lucru. Ca să fii un bun plugar, trebuie să dai toată atenţia acestui lucru. Sunteţi la începutul arăturii, când trebuie să vă puneţi toată silinţa Ştiu că, la început veţi întâmpina mari greutăţi, dar puneţi-vă toată inima şi toată puterea la lucru. Plugăria voastră este câştigarea sufletelor ce se pird în întuneric, fără Dumnezeu şi fără Hristos în această lume zbuciumată.
II. Trageţi brazda dreaptă.
Când călătorim în largul ţării noastre cu trenul sau cu alte mijloace, vedem câţi plugari sunt afară la plug. Puteţi cunoaşte un bun plugar după brazdele lui, drepte sau strâbe. Din acestea veţi cunoaşte ce fel de gospodar e plugarul. Un grădinar se cunoaşte după o grădină frumoasă. Ţarina e mare, ce fel de brazdă veţi trage? Eu vă sfătuiesc să trageţi o brazdă dreaptă. Dar ca să poţi trage o brazdă dreaptă, nu te uita numai la felul plugului, ci la capătul holdei. Ce vreau să zic cu aceasta? Să-ţi alegi ţinta spre care trebuie să mergi cu brazda dreaptă. Trage brazdă dreaptă. De multe ori predicatorul uită să tragă o brazdă dreaptă. El uită ce a învăţat la Seminar. Te-ai gândit vreodată care e scopul vieţii tale? Unii predicatori, după ce au isprăvit Seminarul, s-au ocupat numai de intersele personale crezând că prin aceasta îşi vor ajunge scopul fericit din viitor. Pentru acest scop îşi pun toate silinţele, ca să-l ajungă. Alţii caută să fie bine văzuţi, alţii să ajungă în funcţii înalte, secretari, preşedinţi la comunitate, sau biserică. Dacă te gândeşti la aceste lucruri, dragă frate, atunci păcat de anii pe care i-ai pierdut degeaba în şcoală. Iubirea de tine însuţi te va duce la întrebarea: „De ce nu reuşesc, de ce biserica nu progresează, de ce sunt atâtea comploturi în contra mea? Care e ţinta brazdei tale? Scopul predicatorului este de a trage brazda dreaptă. Dar, dragă frate, ca să tragi o brazdă dreaptă, trebuie c atu să fii drept întâi. Predicatorul e ispitit să privească numai la plug şi uită ţinta, punctul principal. Trage brazdă dreaptă în vorbirea ta, în iubirea faţă de alţii, etc.
III. Apoi brazda să fie trasă adânc.
În Palestina sunt 2 feluri de pluguri: primul e foarte vechi, care numai zgârie pământul pe deasupra, e plugul Arabului. Însă Evreii din Palestina, au un plug asemănător cu al nostru, care trage brazda adâncă, după care pământul rămâne moale şi sămânţa prinde repede rădăcini.. Evreii ară, ca noi, adânc şi răstoarnă pământul. Dragă frate, nu scormoni numai pe deasupra pământului, ci ară adânc în ţarina sufletului tău. Când vii la amvon, nu veni nepregătit sau cu pregătire de 15 minute, ca atunci, când vei fi la amvon, poporul să stea gata să te asculte, iar tu să n-ai ce să le adi pentru sufletul lor ars de dor după Cuvântul lui Dumnezeu, ci numai să baţi apa în piuă, fără să te fi înţeles nimeni ce ai vrut să zici. E greu să fii predicator. Cea mai grea şi cea mai mare misiune este viaţa de predicator care cere: timp, bani, cărţi, jertfă, predare, consacrare, etc. Mai bine să ai un costum mai modest, mai ieftin şi să ai cărţi bune, care te vor ajuta foarte mult în lucrul tău măreţ, decât haine de lux şi sufletul tău gol şi sărac. Ară adânc, frate tinere, în studiul cărţilor, în inima Bibliei şi atunci vei avea un seceriş bogat şi din belşug. În sfârşit trebuie:
IV. Să tragi o brazdă lungă.
Seminarul nostru există de 15 ani. Câţi tineri au trecut prin el în acest timp? N-am statistica, dar ştiu că au trecut mulţi. Să presupunem că ar sta în faţa noastră toţi împreună. Câţiva dintre ei au tras brazde un an, doi, după care au lăsat plugul la o parte. Alţii au predicat şi nu s-au mai ridicat. Alţii au predicat tot ce au învăţat la Seminar, şi nemaiavând ce predica, s-au apucat de alte afaceri, văzându-se secaţi şi descurajaţi. Câţi dintre voi cei 7 absolvenţi, veţi trage brazde lungi? Frumos număr de şapte, şi frumos a fost timpul pe care l-aţi petrecut în anii de şcoală. Ce bine ar fi să nu fie un timp pierdut!
Du-te dragă tinere şi trage brazdă un an, doi ani, zece ani, douăzeci şi cinci dse ani, o viaţă întreagă. Trage o brazdă lungă până la sfârşitul vieţii tale pe pământ. Oricine trage o brazdă lungă, trebuie să se pună cu totul în slujba lui Dumnezeu. Dumnezeu să-ţi ajute să tragi o brazdă lungă de tot, ca în urmă:
V. Să tragi o brazdă roditoare.
Dacă vei face aceasta, vei avea un rod minunat de bogat. Pavel spune Corintenilor: „Cine ară să are cu nădejde”.Cu câtă nădejde ară plugarul când te uiţi la el. Ară cu nădejde, farte dragă, şi vei avea un seceriş bogat.
Probabil că şi în viaţa aceasta te vei bucura de sufletul pe care l-ai întors la Dumnezeu din lumea aceasta plină de păcate. Câtă bucurie o să ai, când vei vedea un suflet păcătos, mântuit, care, până atunci, era un decăzut deznădăjduit, fără nicio bucurie în viaţa sa şi astăzi îl vezi bucurându-se cu Hristos. Vei vedea lacrimile şterse din cohii veşnic plângători de întristare şi zbucium. Lucrul predicatorului este cel mai glorios. Apostolul Pavel a dus la culme misiunea de predicator, de apostol al Neamurilor, şi n-ar fi schimbat această misiune cu alta pământească, fiindcă ea a fost pentru el lucrul cel mai măreţ şi mai de preţ. Deaceea a putut să spună la sfârşitul luptei sale: „De acum mă aşteaptă cununa neprihănirii, care o voi primi din mâna Judecătorului celui drept”.
Deci, ce pot să-ţi spun, dragul meu frate, care eşti la începutul lucrului tău? Trage o brazdă serioasă, dreaptă, adâncă, lungă de tot şi vei avea un seceriş bogat şi plin de roade din belşug.
Dumnezeu să te ajute la aceasta. [1]


[1] Farul creştin, anul 1938, pag. 3,7.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu