marți, 31 octombrie 2017

Constantin Adorian în scrierile dr. Marius Silveșan





Constantin Adorian a fost figura importantă în organizarea și dezvoltarea poporului baptist din România. A primit Cuvântul Domnului în Biserica Baptistă Germană din București și și-a continuat studiile în Germania. A avut multe ocazii să se întâlnească cu mai marii baptiștilor din lume și în scurt timp devine foarte cunoscut.  La Congresul european din 1908 ia cuvântul și este remarcat de dr. Rushbrooke, și pe lângă faptul că au fost frați în Hristos, devin și mari prieteni.
Figura lui Adorian este prezentată și în scrierile dr. Marius Silveșan, care este istoricul poporului baptist din România. Aplecarea dumnealui asupra istoriei baptiste trebuie să fie mai vizibilă printr-o prezență demnă de un doctor.
 

        În teza de doctorat fr. Marius îl prezintă la pag 217-218 ca director al Seminarului Teologic Baptist din București.[1] Cartea se găsește și acum de vânzare. Vezi aici.

 Fr. Marius Silveșan într-un interviu cu fr. Ioan Bunaciu, aduc în discuție pe Constantin Adorian. Interviul s-a concretizat într-o carte cu numele: „Perelini spre patria Cerească”.

        Pe blogul său „Istorie Evanghelică”, dr. Marius Silveșan are următorul articol: „Constantin Adorian, omul prin care baptismul trece la români – referință despre cartea Constantin Adorian: un lider baptist român vizionar. Vezi aici.


Tot pe blogul „Istorie Evanghelică”, vezi aici, găsiți alte resurse despre Constantin Adorian.

Mai jos redau textul din teza de licență:

„Constantin Adorian este un pionier al credinței baptiste în România. Născut la data de 15 iulie 1882 în Bucureşti, a fost botezat în aprilie 1903 în aceeași localitate de către Carl Scharschmidt şi a fost ordinat ca pastor în Bucureşti în anul 1913[2] de către o comisie formată din Teodor Sida, Gheorghe Slev şi B Scharschmidt[3]. După ce a activat o perioadă ca pastor, acesta a trebuit să plece pe front, unde a stat între anii 1916-1918[4].
Constantin Adorian este cel care a pus bazele bisericii baptiste române din București, care număra la început cinci membri, ajungând ca după o muncă neobosită pe câmpul Evangheliei de 40 de ani, la moartea sa, în anul 1954, biserica să numere câteva sute de membri[5].
În privința studiilor, documentele menționează Seminarul Teologic Baptist[6] și Liceul Matricol Droghist[7].
Constantin Adorian a fost primul președinte al Uniunii Baptiste (1919-1925), președintele Cercului Predicatorilor și al Diaconilor (1946) care reunea  Comunitățile Baptiste I, II, II și IV din București [8]. De asemenea, acesta a fost și vicepreședinte al Uniunii Comunităților Creștine Baptiste din R.P.R. (1951[9]-1954[10]).
Constantin Adorian a fost   membru fondator[11], director al Seminarului Teologic Baptist (1922-1925) și profesor de Vechiul Testament[12] în cadrul aceleiași instituții.
Despre înființarea Seminarului Teologic Baptist, aflăm informații și dintr-un document menit să comemoreze punerea „pietrei fundamentale a primului Seminar Teologic.”
„Act comemorativ
            În anul Mântuitorului nostru Isus Cristos, una mie nouă sute două zeci și trei,  în prima zi a lunii iulie, s-a pus de noi Constantin Adorian, Predicatorul Comunității București și Președinte al Uniunii tuturor Comunităților Baptiste din România, în prezența întregii adunări și a unui mare număr de invitați, piatra fundamentală a  Primului Seminar Teologic al Comunităților Baptiste din România, menit să dea tineretului nostru actual și viitor educația și îmbărbătarea de a păstori turma Domnului și a vesti și mărturisi Sfânta Evanghelie în tot cuprinsul țării și chiar peste hotarele ei, din generație în generație până la venirea scumpului nostru Domn și Mântuitor Isus Hristos.
                            Întru amintirea acestui fapt am semnat actul de față.”
Constantin Adorian.”[13]
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          
Conform fișei de evidență a datelor sale, acesta era în anul 1949 predicator în Biserica Baptistă din bulevardul Nicolae Titulescu[14].
În cadrul unui articol din anul 1954 Constantin Adorian este prezentat ca fiind plin de o dorință arzătoare pentru lucrul Domnului. De asemenea acesta avea „o mare bucurie de a merge și de a fi trimis oriunde era nevoie, oricât de departe ar fi fost o biserică care îl chema.” [15] În privința sfaturilor pe care acesta le dădea se menționează că ele erau „întotdeauna sfaturi părintești pentru tinerii păstori care i le cereau, iar experiențele sale bogate din lucrarea Evangheliei  serveau ca un imbold pentru toți.” [16]
Putem spune că „a încetat din viață omul, dar lucrarea lui mai dăinuiește” [17] și astăzi.
Ca pastor Constantin Adorian „era de o blândețe și bunătate de neîntrecut.” [18] Acesta a cheltuit „tot ce a avut rămânând sărac, dar gata să se sacrifice pentru membrii bisericii pe care i-a iubit în mod dezinteresat și sincer, neprecupețind nicio osteneală când era vorba de frații și surorile lui.”[19] A dat dovadă de devotament pentru cauza Domnului. Datorită caracterului și acțiunilor sale „era iubit de marea mulțime a tuturor prietenilor săi, oriunde se afla, fie în străinătate între diferite personalități, fie în mijlocul celor de aici, unde dădea atenție celui mai umil membru.”[20] Câștiga simpatia oamenilor prin zâmbetul său care completa astfel portretul unui om al lui Dumnezeu care nu dorea nimic pentru el ci pentru gloria Mântuitorului său Isus Hristos[21].”



[1] Marius Silveșan, Bisericile Creștine Baptiste din România între persecuție, acomodare și rezistență (1948-1965.
[2] Acesta a fost angajat ca pastor în anul 1912 cf. „Fratelui Constantin Adorian” în AUBCBR, dosar 100/1949 vol. III, f. 1.
[3] „Evidenţa datelor predicatorului Adorian Constantin”, (intrarea nr. 768 din luna august 1950) în AUBCBR, dosar 100/1949, vol. III Fișe pastori.
[4] „Fratelui Constantin Adorian” în AUBCBR, dosar 100/1949 vol. III, f. 1.
[5] Uniunea Comunităților Creștine Baptiste din R.P.R., „O pierdere simțitoare” în  Îndrumătorul Creștin Baptist, Anul IX, Nr. 1-3, ianuarie-martie 1954, pp. 1-2.
[6] Din Hamburg.
[7] „Fratelui Constantin Adorian” în AUBCBR, dosar 100/1949 vol. III, f. 1.
[8] ACNSAS, fond Documentar, dosar 6902 vol. 2, f. 41.
[9] Pentru anul 1951 vezi articolul „Comitetul Uniunii” în Îndrumătorul Creștin Baptist, An VI, nr. 5-6, mai-iunie 1951, p. 8.
[10] Constantin Adorian moare în anul 1954.
[11] Dumitru Baban, „Fratele Constantin Adorian” în  Îndrumătorul Creștin Baptist, Anul IX, Nr. 1-3, ianuarie-martie 1954, p. 4.
[12] Ibidem.
[13] „Act comemorativ”, 1923. Arhiva personală. În partea stângă sus apare mențiunea „Copie dosar”.
[14] „Evidenţa datelor predicatorului Adorian Constantin”, (intrarea nr. 768 din luna august 1950) în AUBCBR, dosar 100/1949, vol. III, f. 1.
[15] Uniunea Comunităților Creștine Baptiste din R.P.R., „O pierdere simțitoare” în  Îndrumătorul Creștin Baptist, Anul IX, Nr. 1-3, ianuarie-martie 1954, p. 1.
[16] Ibidem.
[17] Alexandru Balc, „Un veteran a trecut pe celălalt țărm” în  Îndrumătorul Creștin Baptist, Anul IX, Nr. 1-3, ianuarie-martie 1954, p. 2.
[18] F. W. Schuller, „Omul și lucrarea. Un tribut prietenesc, fratelui meu Constantin Adorian” în  Îndrumătorul Creștin Baptist, Anul IX, Nr. 1-3, ianuarie-martie 1954, pp. 5-6.
[19] Ibidem, p. 6.
[20] Ibidem.
[21] Ibidem.



Un comentariu:

  1. De corectat Perelini spre patria Cerească cu Pelerini spre patria Cerească

    RăspundețiȘtergere